Dintre cei mai influenți compozitori români ce au contribuit prin activitatea lor la crearea unei școli naționale românești, se remarcă neîndoielnic personalitatea compozitorului ardelean Gheorghe Dima (n. 28 septembrie/10 octombrie 1847, Scheii Brașovului - d. 4 iunie 1925, Cluj)

S-a născut la mijlocul secolului XIX, în anul 1847, ultimul dintre cei patru copii ai lui Nicolae și Zoe Dima. Adolescența și prima etapă a formării sale intelectuale sunt reflectate de studiile liceale cu profil real din Viena și apoi de cele la Politehnică din Karlsruhe (Germania). La vârsta de 21 de ani, Gheorghe Dima începe să ia lecții de canto, de armonie și de contrapunct cu profesori renumiți din Baden, Viena, Graz și Leipzig. Între anii 1872-1874, studiază la Conservatorul din Leipzig, unde va debuta mai apoi în cariera muzicală ca interpret de lieduri și oratorii. Între anii 1873-1874 activează ca artist liric la Klagenfurt și Zürich.

În toamna anului 1874, muzicianul revine la Braşov. Debutează în carierea didactică ocupând postul de profesor de muzică la Gimnaziul, Școala reală și comercială din Brașov (1874-1878). Se afirmă de asemenea și ca dirijor, conducând corul Reuniunii Române de Gimnastică şi Cântări și corul bisericii "Sf. Nicolae".

În anul 1881, Gheorghe Dima se stabileşte la Sibiu unde prin munca sa își aduce aportul, timp de aproape două decenii, asupra vieţii artistice, culturale și sociale a acestui important centru românesc. Ca pegagog, preia catedrele de muzică vocală şi instrumentală de la Seminarul Teologic, lŞcoala Normală, precum şi de la Şcoala Civilă de fete "Astra" din Sibiu. Excelând și în cariera de dirijor, Dima conduce la Sibiu corul catedralei ortodoxe  dar și corului Societății "Hermannstädter Mannergesang Verein" (1885-1888). Dintre compozițiile din acea perioadă amintim: Balada pentru solişti, cor mixt şi orchestră "Mama lui Ştefan cel Mare" (1884), pe versuri de D. Bolintineanu, "Hora" pentru cor mixt şi orchestră (1883) pe versuri de V. Alecsandri, ciclul de lieduri pe versuri de M. Eminescu (1896) traduse în limba germană de către Maria Bologa-Dima etc.

Gheorghe Dima revine în 1899 în Brașov, orașul său natal, preluând din nou conducerea corului Reuniunii Române de Gimnastică și Cântare (1899-1914). Se va refugia din Brașov în timpul primului război mondial. 

Ultimii șapte ani din viata compozitorului sunt petrecuți la Cluj unde, cu sprijinul lui Tiberiu Brediceanu, lui Gheorghe Dima i se încredinţează nobila misiune de înfiinţare a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică. Aici a activat ca profesor de ansamblu coral și director în perioada 1919-1925. Gheorghe Dima s-a stins din viaţă în ziua de 4 iunie 1925 în locuinţa sa de la conservatorul clujean, instituţie care îi poartă numele.

Cu o personalitate artistică plurivalentă - compozitor, cântăreț de lied și operă, dirijor de cor și orchestră, pianist, folclorist, profesor, poet și traducător de versuri și librete - Gheorghe Dima a orientat și a influențat viața muzicală transilvăneană din pragul secolului XX. A lăsat moștenire muzicii româneşti o creaţie originală, unitară şi reprezentativă, numărând peste 225 de titluri, limitată în zona genurilor cameral-vocale. Aplicând principiile și tehnica armonico-polifonică universală la melosul popular românesc, Gheorghe Dima a reușit să aducă în lucrările sale vocale măiestria modelului european. Muzicianul poate fi socotit drept unui dintre ctitorii școlii muzicale românești de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

Creația muzicală

A. Muzica vocal-simfonică:

· "Hora", 1882, pentru cor mixt și pian/orchestră, versuri de Vasile Alecsandri, Reuniunea de muzică, G. Dima, București, Edit. Jean Feder

· "Mama lui Ștefan cel mare", 1884, baladă pentru bas, mezzosoprană, cor mixt și pian/orchestră, versuri de Dimitrie Bolintineanu, ibidem

· "Cantată la jubileul de 50 de ani al Gimnaziului Gr. Dr. Român din Brașov", op. 8, 1990, pentru cor mixt, solo de tenor și orchestră, versuri de Andrei Bârseanu, Reuniunea de Gimnastică și Cântări G. Dima, Viena, Edit. Joseph Eberle, 1900, Edițiunea "Fondului Coresi"

· "Salvum fac regem Domine", 1902, ibidem

B. Muzică de cameră:

· "Când te voi uita?", 1894, pentru violoncel și pian

· "Într-un album" pentru pian solo, versuri de Gh. Asachi

C. Muzică corală:

· "Între piatra Detunata", 1874, pentru cor bărbătesc

· "Adunarea, 1875, pentru cor bărbătesc

· "Ce ți-am făcut acuma", 1876, pentru cor mixt

· "Două inimi nu-mi dau pace", 1876, pentru cor mixt, versuri populare

· "Patru cântări funebrale, 1878, pentru cor mixt

· "Irmosul intrării în biserică, 1882, pentru cor mixt

· "Liturghia Sf. Ioan Crisostom", pentru cor bărbătesc/mixt, Viena, Edit. Joseph Eberle

· "Imn festiv", 1887, pentru cor mixt, versuri de Zaharia Boiu, ibidem

· "3 Colinde populare", 1888, pentru cor mixt/bărbătesc, versuri populare, ibidem

· "Cântece populare și melodii vechi românești", pentru cor mixt, Caietele I-X, București, Edit. Jean Feder

· "Cântece populare și melodii vechi românești", pentru cor de bărbați, Caietele I-VI, București, Edit, Jean Feder

· "Patru cântece pentru cor mixt", Caietele I-II, București, Edit. Jean Feder

· "Două poesii de M. Eminescu", pentru cor mixt, București, Edit. Jean Feder

· "Cântări funebrale", pentru cor mixt, Craiova, Edit. Scrisul Românesc, 1930

· "Două cântări funebrale", pentru cor mixt, Craiova, Edit. Scrisul Românesc, 1930

· "Patru pricesne pentru cor mixt", ibidem

· "Primăvara" pentru cor mixt, versuri de Vasile Alecsandri, ibidem

· "Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur" (nr. 2 în La major), pentru cor mixt, București, Edit. Jean Feder

· "Irmosul Crăciunului", pentru cor mixt, Viena, Edit. Joseph Eberle

· "Irmosul Floriilor", pentru cor mixt, ibidem

· "Irmosul Intrării în biserică", pentru cor mixt, ibidem

· "Irmosul Înălțării Domnului", pentru cor mixt, ibidem

· "Irmosul Bunei Vestiri", pentru cor mixt, ibidem

· "Cela ce cu adâncul înțelepciunii, pentru cor mixt, traducere și în limba germană de G. Dima, Viena, Edit. Joseph Eberle

· "Cântări bisericești", întocmite pentru cor mixt, Vol 1-2, Craiova, Edit. Scrisul Românesc, 1930

· "Cântări liturgice", pentru cor mixt, București, Edit. Jean Feder (Ed. I), Cluj, Edit. Schladkraut (Ed. II), 1930

· "Ziua ninge", pentru cor mixt, versuri de V. Alecsandri, Craiova, Edit. Scrisul Românesc, 1930, idem în: Muzica, București, Supliment, nr. 2. 1957

· "Gheorghe Dima. Opere alese.", Ediție critică de Viorel Cosma, București, ESIP, 1958

Coruri pentru copii:

· "Cântec de vară", 1907, pentru 3 voci egale

· "Îngerelul", 1907, pentru 3 voci egale/mixte, în:Izvorașul, Bistrița-Mehedinți, 2, nr. 17-20, 1921

· "Cântecul iezilor", 1907, pentru 3 voci egale, în: Muzica, București, 4, Supl., nr. 6, 1954, idem în: Coruri pentru copii și tineret, București, Edit. Muzicală, 1959

· "Cântecul melcilor", 1907, pentru 3 voci egale, în: Muzica, Bucure;ti, 4, Supl., nr.6, 1954

· "Plugul", pentru 3 voci egale

· "Albina", pentru 3 voci egale

· "Cornul fermecător", pentru 3 voci egale

· "Murgulețul", pentru 3 voci egale

· "Semânatul", pentru 3 voci egale

D. Muzică vocală

· "Lieder und Gesänge"(Lieduri și cântece), für eine Singstimme mit Begleitung des Pianoforte. Mit deutschen und rumänischen Text. I-IV, Leipzig, Edit. C. F. Kahut, 1889

· "Cântece populare românești", pentru o voce cu acompaniament de pian, Cu text român și german, București, Edit. Jead Feder

· "Cântece și balade", pentru o voce și pian, cu text român și german, București, Edit. Jean Feder

· "Culegere de lieduri de compozitori români", București, Edit. Muzicală

· "A venit un lup din crâng", versuri de George Coșbuc, în revista Muzica, București, 5, Supl. Nr. 8, 1955, în Opere Alese, București, Edit. Did. Pedag., 1958

· "Sub fereastra mândrei mele", pentru voce și pian, în revista Familia, Oradea, 1904

· "Trei poesii de Carmen Sylva", compuse pentru o voce și pian, București, Edit. Jean Feder

· "Mugurel, mugurel", doină pentru voce și pian, versuri populare, București, Edit. Jean Feder, idem București, ESPLA, 1951

· "Am wielden Klippenstrande"(La sălbaticum mal), pentru voce și pian, versuri de Joseph Viktor von Scheffel

· "Wann verges'ich Fein"(Când uit de tine), pentru voce și pian, versuri de Joseph Viktor von Scheffel

· "Codrul verde nu mai este", pentru voce și pian, versuri de Miron Pompiliu

· "Miezul nopții", pentru voce și pian, versuri de Grigore Alexandrescu

· "Foaie verde pup de crin",pentru voce și pian, versuri populare

· "Dorule, ortacule", pentru voce și pian, versuri de G. Dima, în revista Muzica, București, 5, Supl., nr.8, 1955

· "Cântece pentru voce și pian", din Operele postume, Craiova, Edit. Scrisul Românesc, 1930

· "Cântece pentru voce și pian", cu text românesc și german, Caietele I-VI, Ed. II, Cluj-Napoca, Litogr. Schildkraut, 1930