Arhivă : Compozitori Înapoi

Mircea Chiriac

Bookmark and Share
Serenada (Alexandru Tomescu - vioară, Angela Drăghicescu - pian)
Suita I din baletul ”Iancu Jianu” (Orchestra Simfonică Radio, dirijor Emanuel Elenescu))

Mircea Chiriac (19 mai 1919, București - 1 decembrie 1994, București) a fost un compozitor și profesor român de mare valoare al generației sale.

Studiile muzicale le-a început la București, în 1933, cu Ion Baston și Nicolae Oancea (teorie-solfegiu); între anii 1936-1945, a studiat în cadrul Conservatorului cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Ion Nonna Otescu (armonie), Mihail Jora (armonie, contrapunct, forme muzicale, compoziție), Ionel Perlea (citire de partituri, dirijat orchestră), Ștefan Popescu (dirijat coral) și Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor). În particular s-a perfecționat cu Theodor Rogalski și Alfred Alessandrescu (orchestrație) și în paralel a urmat cursurile Facultății de Drept din București, obținând licența în anul1943.

Mircea Chiriac a fost o personalitate extrem de activă și implicată în viața artistică românească. În anul 1941 a fost numit consilier muzical la Radiodifuziunea Română, unde a activat până în 1947 și a fost, de asemenea director al Ansamblului CFR-Giulești (1948-1949). Extrem de atras de folclorul românesc a întreprins culegeri de folclor în diverse zone din țară, el fiind și cercetător științific la Institutul de Folclor din București între anii 1949-1953. A fost și consilier muzical al Ansamblului Ciocârlia din București (1950-1955), dar și profesor la catedra de armonie al Conservatorul Ciprian Porumbescu (1962-1975). Pentru activitatea sa a fost distins cu numeroase premii dintre care amintim: Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1972, 1974), Medalia muncii (1954), Premiul George Enescu al Academiei Române (1966), Ordinul Meritul Cultural, clasa a III-a (1969) etc. Pe lângă activitatea componistică și pedagogică a susținut conferințe și a publicat diverse articole și studii în revistele Scînteia, Muzica și Flacăra și o lucrare didactică numită Principii de armonie, București, 1958 (în colaborare cu Al. Pașcanu și Florin Eftimescu).

Remarcabil orchestrator și compozitor, Mircea Chiriac a fost unul dintre compozitorii de frunte ai generației sale, o personalitate ferm ancorată în tradiția școlii noastre naționale. Amploarea activității sale componistice reiese din valoroasa și bogata sa listă de opusuri scrise: muzică de teatru (Țara primește oaspeți; Toamnă bogată; Iancu Jianu etc.), muzică vocal-simfonică (Ars poetica, opus 19;Vara în Capitală; Balada unui greier mic etc.), muzică simfonică (Simfonia de cameră; Rapsodia I opus 5; trei Dansuri simfonice; Nocturnă opus 3 etc.), muzică de film (Ochelarii bunicului; Două lozuri; D-ale carnavalului; Telegrame; Lumină de iulie etc.), prelucrări de folclor pentru orchestră (Joc din Banat; Cântec din Argeș; Cântec haiducesc; Mândruliță dragă etc.), muzică de cameră ( Cântec de leagăn pentru violoncel și pian opus 2; Cvartet de coarde nr. 1; Cântec și joc opus 8 pentru vioară și pian; Sonatina pentru vioară și pianetc.), muzică corală (Cu flori în cosiță; 1 Mai; Trec căruțele spre sat; Teiule, frunză rotată; Suită de cântece populare moldovenești; Balada Lotruluietc.), muzică vocală (Romanță și Balada unui greier mic; Trei lieduri pe versuri de Lucian Blaga; Trei madrigale și un rondel; Cișmigiu de toamnăetc.).

Mircea Chiriac s-a impus mai ales în domeniul baletului și al formelor muzicale cu caracter programatic. Amprenta personală a scriiturii lui Chiriac este dată de coloritul armonic bogat în nuanțe. Sursa de inspirație i-a fost folclorul românesc; Mircea Chiriac a posedat și un excelent simț al timbrurilor muzicale.

Mircea Chiriac este tatăl cunoscutei cântărețe de muzică ușoară, Corina Chiriac.

Isabela Nica - anul I Muzicologie