Maestru al muzicii corale româneşti", aşa cum îl numeşte muzicologul Viorel Cosma, dirijorul şi compozitorul Ion Vidu (1863 - 1931) este absolvent al Conservatorului de muzică din Arad, al Conservatorului din Iaşi, studiind cu profesori de renume în domeniu ca de exemplu Gavriil Musicescu la dirijat coral.

Ion Vidu a debutat ca dirijor de cor şi cântăreţ de biserică la sfârşitul secolului al XIX-lea, devenind apoi profesor de muzică la Institutul pedagogic - teologic din Arad, o mare parte a vieții sale fiind legată de activitatea de dirijor al "Reuniunii române de muzică și cântări" din Lugoj și de activitatea de la Școala confesională și de la Liceul "Coriolan Brediceanu" din același oraș.

Activitatea didactică și-a desfășurat-o în Arad și în împrejurimi, la catedra de muzică, fiind o perioadă inspector general de muzică pentru școlile normale din țară. A deținut și conducerea "Asociației corurilor și fanfarelor" din Banat, timp de aproape zece ani, la începutul secolului al XX-lea.Iubitor al folclorului românesc, a cules și a prelucrat, susținând, în același timp, cursuri pentru dirijori de coruri din Banat, organizând concursuri de coruri țărănești, efectuând turnee artistice în calitate de dirijor în țară și în străinătate. Este și autorul unor studii, articole, cronici muzicale, pamflete publicate în diverse reviste și ziare ale vremii.

Un loc important în creația muzicală a compozitorului Ion Vidu are muzica corală religioasă pentru cor bărbătesc și cor mixt, pentru trei voci egale: tropare, imnuri și colinde, liturghii, cântări funebre, având la bază cântarea bisericească tradițională de strană din Banat.

După modelul cântecelor populare românești, compozitorul Ion Vidu a aplicat principiul alternanței lent-repede, inspirându-se din două genuri folclorice: doina și jocul. Ritmul liber și asimetric, contrastele de mișcare și expresie, modalismul specific cântecelor populare, dispunerea complementară a ansamblului coral și a corului se regăsesc în compozițiile corale ale lui Ion Vidu. Armonizarea apelează la alternanțe major-minor, realizând lucrări care se află și astăzi în repertoriul corurilor de la noi din țară : Ana Lugojana - 1891, Răsunetul Ardealului - 1891, Răsunet de la Crișana - 1897, Preste deal - 1905, ultima fiind o lucrare pentru cor mixt, de altfel, cea mai importantă parte a creației compozitorului rămânând cea dedicată corului mixt.

Printre creațiile lui Ion Vidu se numără vodevilul - operetă în două acte Floarea Ghimeșului, muzică vocal-simfonică, precum baladele Dunărea și Ștefan și Dunărea, pe versurile unor poeți de renume ca Vasile Alecsandri.

Muzica de pian este reprezentată de dansul național "Crișana" și dansul pentru pian "Hora Buziașului".

Putem enumera aici și preocuparea pentru culegerea de folclor, regăsind în colecția "Biblioteca pentru toți", ediție îngrijită de Viorel Cosma, culegerea "Cântece, doine și strigături".

Creațiile muzicale ale lui Ion Vidu, compuse pentru coruri profesioniste, au reprezentat începuturile mișcării muzicale în Banat.

"Doinitorul Banatului", cum l-a descris Nicolae Iorga, rămâne în istoria muzicii românești un dirijor reputat, un compozitor de renume, un mare creator de coruri și un meritoriu culegător de folclor muzical.

Lista de lucrări

Muzică de teatru:

· Floarea Ghimeșului (1898), vodevil- operetă în două acte

Muzică vocal simfonică:

· Dunărea(1910)

· Moartea lui Mihai eroul (1911)

· Ștefan și Dunărea (1912)

Muzică de pian:

· Crișana(1908)

· Hora Buziașului

Muzică corală:

· Din șezătoare (1888)

· Dragă și iar dragă (1890)

· Ana Lugojana(1891)

· Răsunetul Ardealului (1891)

· Bobocele și inele (1893)

· Răsunet de la Crișana (1897)

· "Severina" - culegere de coruri (1899) cuprinde: Cântec de primavară, Zborul,Andaluza, Sus opincă!, Ana Lugojana, Grânele vara se coc, Haideți frați, Preste deal, Negruța, Plângerea unei floricele, Vraja

Culegeri de folclor 

Culegeri de folclor      Cântece, doine și strigături, Colecția Biblioteca pentru toți, ediție îngrijită de Viorel Cosma, București, ESPLA, 1958